Politici fiscale · Analiză

Deficitul bugetar al României: cât de aproape suntem de limita UE?

România se află sub procedura de deficit excesiv — ce presupune asta și ce date indică traiectoria reală.

Vedere aeriană a Palatului Parlamentului cu suprapunere grafică a deficitului bugetar

Procedura de deficit excesiv: ce înseamnă în practică

UE permite un deficit de maximum 3% din PIB — România depășește această limită din 2020.

Deficitul bugetar al României a atins 5,5% din PIB în 2023, conform datelor preliminare ale Ministerului Finanțelor, față de plafonul de 3% impus de regulile fiscale ale Uniunii Europene. Procedura de deficit excesiv (PDE) a fost declanșată de Comisia Europeană în 2020 și impune României un plan de consolidare fiscală gradual, cu reduceri anuale ale deficitului structural. Concret, România s-a angajat să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2026 — un termen deja revizuit o dată față de angajamentul inițial. Datele Eurostat din 2023 arată că România are al doilea cel mai mare deficit din UE, după Malta. Această poziție nu declanșează sancțiuni financiare automate, dar reduce accesul la anumite instrumente de cofinanțare europeană și limitează flexibilitatea bugetară în cazul unui șoc economic extern. Ministerul Finanțelor a prezentat în octombrie 2023 un plan de ajustare bazat pe creșterea veniturilor fiscale — în principal prin reducerea evaziunii — și pe comprimarea cheltuielilor de capital. Economiștii Comisiei Europene au evaluat planul ca fiind parțial credibil, cu risc moderat de nerealizare.

Ce date urmărim în 2024 pentru a evalua traiectoria

Trei indicatori vor arăta dacă ajustarea fiscală e reală sau doar scriptică.

Primul indicator relevant este ponderea veniturilor fiscale în PIB: România colectează aproximativ 27% din PIB în taxe și contribuții, față de media UE de 41%. Orice creștere susținută a acestui procent indică progres real. Al doilea indicator este structura cheltuielilor: o reducere autentică a deficitului nu taie cheltuieli de investiții (care au multiplicator economic pozitiv) ci optimizează cheltuielile curente — salarii în sectorul public, subvenții și cheltuieli administrative. Al treilea este revizuirea datelor trimestriale de către INS, care în România are un istoric de corecții semnificative față de estimările inițiale. Constantin & Pop va publica o actualizare a acestei analize după publicarea execuției bugetare pentru primul semestru al anului 2024, planificată de Ministerul Finanțelor pentru luna august. Dacă deficitul structural nu scade cu cel puțin 0,5 puncte procentuale față de 2023, traiectoria de ajustare devine nerealistă pentru termenul asumat.